Urmeaza un post neobisnuit de lung si asumat subiectiv al participarii la
Zilele ClubFord 2010 .
Am asteptat intamplarea asta inca de anul trecut, cand tineam pasul cu coloana de clujeni care mergea spre casa, de la Targu Mures. Si-am facut din iesire o mini-vacanta personala.
Plecat-au 2 din Cluj, respectiv
bsk_miki si
mishu110383, iar eu m-am pus, ca puiul de prepelita, la coada coloanei, cu copilot in dreapta si statie de la Mishu. Am facut drumul pana la Brasov intr-o fuga nebuna - am fost convinsa ca, din cauza efortului, URA o sa ajunga la destinatie chiar mai bulbucata. Ca sa nu zic ca n-am putut conduce cu ochelarii de soare - aveam nevoie de dioptriile mele complete pentru a face depasiri in care, la inceput, m-am bazat pe gramajul regulamentar de 'noroc' ingurgitat in copilarie.
Dupa ce am facut, paradoxal, o cursa nebuna, dar care a durat
sase ore pana la Brasov, am ajuns in Paradisul Ford - o parcare plina de 'alooo... domnu' cu Fordu...". Interesant de notat ca nici in parcarea hotelului, nici in parcarea unde s-a tinut evenimentul n-am vazut nici un Ford Ka (fapt care m-a ajutat la un anume concurs). Ne-am cazat si-am devenit gazda (prima ungere la suflet, o sa vedeti mai incolo care au fost urmatoarele): o tuica, o bere, o visinata, o felie de paine cu pateu, kiwi, compot de ananas, multe discutii si-o companie excelenta: Mishu, Miki, Ramona (cand n-a dormit ca un urs in hibernare), Angie (on and off).
Nu-ntrebati cum a fost la party, ca n-am fost nici unii inscrisi. Pe cand sa ne pornim - la 200 m mai incolo, intr-o alta cladire - aflam ca nu se poate comanda mancare decat in restaurantul hotelului. Si-asa a inceput un lung sir de descoperiri neplacute. Cum ar fi: "ne pare rau, nu puteti comanda decat mancare la gratar", "cu regret, dar bucatarii sunt ocupati", "bah, tu vezi ce vad si eu? atata e suta de grame de piept de pui?", "ne pare rau, gratarele o sa dureze, acu' se-aprind carbunii", "ne pare rau, nu mai avem carne de pui". Si eram cu totii flamanzi, direct proportional cu inaltimea si/sau greutatea - unii poseda cu mandrie un fizic de 185 cm si un anumit numar de kg sub sau peste 100
Nu-i bai ca nu mai aveau carne de pui, urlau bucatarii atat de rezonant, de convingator si de plin de patima, incat ne-au saturat aia de carne si ne-au umplut si frigiderele. Le-am returnat o mica portie din donatia lor generoasa cand am vazut nota de plata incredibil de mare pentru foamea care ramasese la purtator.
La party - ca am ajuns si acolo - a fost o sala uriasa, semi-goala, cu muzica tare-tare si cu frig.
Duminica ne-am prezentat in Brasov, ne-am luat numerele de defilare si cate 1 tricou din partea sponsorilor si am asteptat startul pentru coloana. In asteptarea ei, CJ-11-JSE si-a stranutat capacul de la vasul de expansiune si un furtun din circuitul de racire, de-au trebuit baietii sa improvizeze din banda izolatoare si multa indemanare contra cronometru pentru ca sa poata si Miki pleca in defilare. S-a mai oprit o data, dar n-a pierdut mare lucru - coloana a fost o nebunie de 205 Forduri cu stegulete arborate, care defilau de-a brambura pe sensurile unice, cu 6 benzi, ale Brasovului. Ne-am pierdut unii de altii, ne-a tot adunat - cu un tupeu si cu o indemanare demna de caine de stana-sef - un conducator de Fiesta ST, model nou (mersi,
madalinutzu). Sincer? Am fost dezamagita. Am belit ochii in oglinzile laterale si-am pus frane in ultima secunda, dorindu-mi teribil sa-mi pot misca ochii independent, precum cameleonii.
La intoarcerea in parcare, am avut pauza de masa - un mare plus fata de anul trecut, am avut orarul evenimentului pe pliantul din plicul cu 'kitul de bun venit'. Partea... no comment... a fost ca multe masini au plecat. Au urmat concursurile: userul anului, userita anului, reprezentantul regional al anului (am castigaaaaaaaaaaat, asta e a doua tura de 'uns la suflet', absolut neasteptat, dar, trebuie sa recunosc, a fost o surpriza extraordinar de placuta pentru mine), masina anului, promoveaza-ti masina si... ei bine, da, concursul de liniuta 4+1. Datorita echipei de anul trecut - formata din fordisti din Brasov, Campulung, Botosani si unui non-fordist din Bucuresti, care a venit si anul asta pentru ca ii place marca Ford - mi-am aparat titlul si-am castigat concursul (am luat la viteza inclusiv Fiesta ST
)
Per ansamblu, a fost frumos. Senzatia ca esti intr-o mare de oameni necunoscuti, cu care ai ceva in comun. Senzatia ca, daca ramai in pana de benzina, apa sau inspiratie privitoare la concediul de vara, poti sa intrebi pe oricine sta la volanul unei masini cu sigla Ford.
____________________________
@vas_adam: ti-am adus canile, trebuie sa stabilim cum facem
@nicu.pop: am canile si pentru tine, da-mi un semn daca ne intalnim sau ti le las la reprezentanta, cum am discutat
@miki, mishu, angie: s-aduceti memory stick-uri vineri, sa va pot da pozele la rezolutie mare
@titocus, alen: va multumesc pentru felicitari, le iau ca pe o recunoastere, dar si ca pe o ridicare a stachetei, ma voi stradui sa fiu la inaltime