Cafeneaua suparatilor

[Nic_Bv]

@KomandantuR: asa-i ca-i nasoala senzatia cand nu mai gasesti masina unde stiai ca ai lasat-o? Am patit-o si eu anul trecut, cam aceleasi scoruri se practica si in Brasov.

[adicristea]

Corecta ridicarea sau...?

[KomandantuR]

@Nic
Neplacuta senzatia, asa e, mama ei de treaba...
@Adi
Corecta, eram chiar langa indicator, dar am mai lasat-o acolo si nici nu eram singurul. Dar ieri au fost baietii prin zona. Au ridicat la greu.

[Mihai L]

$2..
Corecta, eram chiar langa indicator, dar am mai lasat-o acolo si nici nu eram singurul...

Binecunoscutul spirit de turma...
Apreciez ca ai recunoscut insa.

[mihai79]

Sunt suparat ca uitandu-ma la tv imi dau seama ca apartin celei mai rele, asupritoare, nepasatoare...ce mai, nasoale, categorii de oameni. Sunt:
- barbat
- alb
- in floarea varstei
- heterosexual

Groaznic! Ar trebui sa imi fie rusine.

[Nic_Bv]

eee.... asta da depresie. Nici macar nu ai pe cine sa dai vina!
De exemplu daca erai un homosexual mulatru puteai sa zici ca au gresit baietii cu aripioare in faza de proiectare.

[temir]

$2homosexual mulatru

cu tata ungur si mama evreica

[mctano]

cu regrete : http://www.jurnalul.ro/observator/ioana ... 597645.htm
sa ii fie tarana usoara.

[chefdejoaca]

beau si eu aici o cafea tare, neagra si fara zahar.

[BogdanFSB]

va salut de la munca, si in weekend la fel (in timpul meu liber si neplatit)...LA MULTI ANI ROMANIAAA!!!

Daca mai sunt doritori sa le lustruiesc si pantofii!

[octa]

Sunt oarecum suparat. Bineinteles, ca orice om, sunt urmarit de supararile zilnice: economia tarii nu merge cum trebuie si asta ne afecteaza pe toti, un bison mi-a taiat calea in trafic, am scapat paharul preferat si s-a facut tandari, benzina e prea scumpa, afara e prea rece sa ma plimb cu motocicleta, si altele. Dar acum voi vorbi despre un lucru ce ma sacaie ingrozitor si, ca in cazul mancatului prea mult si fumatului, depinde doar de mine.

Am o problema cu limba. Adica chiar cu limba ce-o vorbesc. In general imi pretind sa vorbesc si sa scriu corect romaneste. Si cred ca reusesc, in mare masura. Ei bine, recent am descoperit ca nu stiu cand sa pun doi “i� la finalul verbelor. Chestia asta are si un istoric: asa am fost invatat la scoala de catre profa (si in acelasi timp diriga) mea de limba si literatura romana in clasele a V-a si a VI-a. Nu stiu de ce pe vremea cand ea a invatat, eleva sau studenta fiind, verbele, care indiferent de conjugarea lor, daca aveau forma infinitivului nu se scriau cu doi “i�. Poate regulile Academiei Romane din acele timpuri impuneau asta. Asa am invatat si eu, de la profesoara mea si nu pot scapa de treaba asta desi, intre timp, am aflat cum se scrie de fapt.
Bun. Mai vorbesc si scriu destul de bine engleza si vorbesc suficient italiana. Adica, daca imi dau drumul provocat fiind de o conversatie in aceste doua limbi straine pentru mine, reusesc sa duc o la bun sfarsit, fara multe poticneli, capatand pe masura avansarii in dicutie un accent mai mult decat acceptabil, chiar bun. Am fost laudat de catre interlocutori pentru accentul meu corect. Bineinteles ca nu sustin ca stapanesc limbile astea foarte bine dar nu ma sperie nici un subiect de discutie.

Dupa aceasta introducere poate putin aroganta, va pot spune exact de ma doare: mi s-a pus pata sa invat franceza. Nu-s la primul contact cu aceasta limba. Am facut cursuri de franceza vreo sapte ani in gimnaziu si in liceu. Nu eram foarte bun dar nu eram nici pe departe un elev nemerituos in aceasta intreprindere. Oricum am uitat tot. Sau aproape tot. Stau bine cu pronuntia si mai stiu cateva cuvinte. Niciodata nu am reusit sa inteleg acceptabil gramatica si sintaxa franceza.
Zilele acestea, convins fiind ca intre timp neuronii mei s-au matiruzat si ca le va fi mai usor sa asimileze informatii noi, am pus mana pe carte: “Invatati franceza fara profesor�. Editura Stiintifica 1964. Un tom cat prima parte a Shogunului – imi zic ca nu va fi prea greu...
Primele lectii au fost o bagatela: cateva substantive care imi sunau cunoscute imi revin in minte, reinviate din sarcofagele lor de multa vreme ingropate. Dar nu ca intr-un film de groaza cu mumii. Amintirile mele mi-au dat curaj: ah! voi parcurge cartoiul una-doua, fara probleme.
Dar nu!!! Dupa douazeci-treizeci de pagini am intrat in negura... Ma intreb daca aceste pagini reprezinta cumva tot ceea ce am invatat la scoala in atat de multi ani. Probabil ca da...
Lectiile simple au ramas in urma. Le-am topit exaltat, bucuros (vai!) de imensa mea capacitate de a-mi strecura in minte o limba straina. Si apoi lovitura: un pumn puternic, fara manusa, direct in frunte. Ochii deja umflati si vineti, usor defocalizati, se straduiesc amarnic sa parcurga lectiile care nu aduc nici un ecou din trecutul meu de scolar.
A naibii gramatica franceza: diacritice speciale pentru fiecare cuvant, sedile, terme, accente inchise, deschise, mute, circumflexe, si altele. Prea multe substantive au genuri inverse fata de limba romana, de care ma agat inevitabil. Cum naiba sa-i spun unei batiste “un batist�? sau unei insecte “un insect�? sau unui dulap “o dulapa�? Et cetera.
Si apoi vin verbele... Se dau in cadrul lectiilor reguli de conjugare. Apoi vine asterixul. Diavolesc asterix! Tine neaparat sa ma descumpaneasca: zice ca desi regula-i regula, sunt o gramada de verbe care desi ar trebui sa se supuna regulei, nu o fac. Pur si simplu. Nu o fac. Au o minte a lor, au liber arbitru. Fac ce vor si cum vor. Verbe rebele.
Bineinteles ca verbele, diacriticele, accentele si genurile nu-s o singura gasca de forme ale limbii ce ma sacaie. Nuuuuu... Mai sunt si alte gasti, cu numerosi membrii: adverbe, adjective, articole, prefixe, sufixe, numerale, pronume si multe altele. Toate cica se supun unor reguli. Sau unor nereguli sau unor antireguli, contrareguli, exceptii, exceptii la exceptii, exceptii ce confirma regulile. Ar trebui ca toate astea sa fie declarate de catre Academia Franceza ilegitime, ilegale si imorale!!! Menirea lor e sa ucida neuronii celor ce vor sa invete franceza. Probabil ca nebunia istorica ce se atribuie francezilor de aici se trage: toti toti au invatat franceza. De aici doaga sarita...

Peste toate vine revelatia. Sa nu credeti ca e de bine...
Manualul e conceput, ca orice manual de limba straina ce se respecta, cu explicatii in limba materna a invatacelului si cu comparatii intre gramatica limbii deja stiute (ca e de presupus asta, nu?) si cea a limbii de invatat. Ei bine, revelatia: teoria gramaticii limbii romane este, pentru mine, atrofiata si pitita undeva adanc in creierul meu, intre sinapse demult inactive. Cum naiba am luat note bune la scoala? De ce nu pot scoate pur si simplu, ca dintr-o cutiuta fara cifru, cunostintele pe care, candva, le-am avut? Sau... le-am avut? Nici nu mai stiu.
Se spune ca cultura unui om e ceea ce ramane dupa ce uita ce a invatat. Avand asta in vedere, m-as putea consola cu faptul ca totusi vorbesc si scriu romaneste corect (cu exceptia i-urilor mai susmentionate), bineinteles in limita vocabularului dobandit. Eh! Mai fac greseli – banuiesc ca toti o fac: l-am auzit pe Liiceanu facand un dezacord. Si pe Hurezeanu si pe Paler si pe Dinescu. Si pe Temir sau DanielArdelian, in scris. Deci se poate si la case mai mari. De casele mai mici cu pretentii de case mari nu ma iau. Ii vedem pe sticla toata ziulica cum stalcind romana ne conduc. Nu vreau sa ma scuz vazandu-le exemplul.

Deci sunt suparat. Foarte... Ca sa invat franceza trebuie sa invat intai romana. Credeam ca o stiu...
As putea sa renunt dar parca nu-mi vine. Nu vreau sa ma trezesc la varsta senilitatii (care vine negresit) cu regrete. De aceea imi zic mie in franceza si francezilor in romana: fou, tous les moments courent!

[Mihai L]

Eu ti-as da alt sfat, pentru ca banuiesc ca nu vrei sa devii comentator francez :
Invata atat cat poti si exerseaza cat mai mult (carti/emisiuni TV - toate in franceza). Pana la urma nu cred ca vrei sa demonstrezi de adevaratelea unui francez ca se pronunta altfel decat va spune el, nu?

[silviupn69]

Sunt "suparat" ca premiul Nobel ptr. literatura i-a fost decernat anul acesta lui octa Acum pe bune, cred ca ti-ai gresit meseria...........si daca nu vei putea "domestici" franceza, apuca-te de proza si nuvelistica, ca vei avea mai mult succes

[DON GYOVANY]

Waw...deci sefe octa este prea bun,povestitor..narator..
Sunt de aceeasi parere cu nenea Silviu...ti-ai gresit meseria...si esti al draq de bun la povestit,prea tare

P.S. Astept episodul doi

[Nic_Bv]

octa, am citit un articol despre invatarea unei limbi straine ca arma de lupta impotriva senilitatii. Deci cel putin din punctul asta de vedere, poti sa stai linistit, esti pe drumul cel bun.

Cu franceza te inteleg foarte bine, pentru ca am avut si eu un episod similar cu limba germana (incheiat cu abandonul subsemnatului, sper ca la tine sa nu fie cazul). Cred ca e bine sa urmezi sfatul lui Mihai, invata gramatica atat cat poti, dupa care exerseaza la greu vocabularul in fata televizorului, citind ziare si articole pe net, etc.

Nu intamplator are limba engleza succesul pe care il are. In UK poate mai gasesti persoane care stramba din nas la cate un verb conjugat aiurea, in schimb in USA si restul lumii, daca folosesti casual English te poti face inteles.

Casual English nu are - din pacate - un corespondent in limba franceza. Asa ca... bonne chance!

[adicristea]

Ca o adaugire, in UK chiar nu stramba nimeni din nas, sunt prea domni, ei cam inteleg ce vrei sa spui si in majoritatea cazurilor te ajuta sa termini frazele cand ai ramas blocat.

Si eu sunt suparat pentru ca nu mi-a iesit cu invatatul limbii germane, ca tot suntem la acest capitol. Acu parca as incerca spaniola sau portugheza (ultima imi place cum suna).

[Alen]

incercati maghiara, macar stiti una si buna

[sanderoalex]

ptr inceput recomand ceangaiasca!

[temir]

$2l-am auzit pe Liiceanu facand un dezacord. Si pe Hurezeanu si pe Paler si pe Dinescu. Si pe Temir sau DanielArdelian, in scris.

Daca-l inlaturam pe primul* din insiruire, ma declar onorat de societatea gresitorilor (si, fara sa ma simt buricul limbii romane, ori sa emit vreun pufnet ofensat, sifonat si oparit, nu-mi pot stapani curiozitatea cea constructiva: unde am gresit? dar Daniel? dar Hurezeanu, Paler, Dinescu? daca nu-i efortul prea mare, fireste)

$2i bine, recent am descoperit ca nu stiu cand sa pun doi “i� la finalul verbelor.

Nu-i mare smecherie (putem dezvolta, cu pilde): de obicei, pe la DonGyovany in peisaj, si anume la verbele care au infinitivul terminat in "i" (a citi > eu citii gresit, a dormi > dormii dus pana veni postasul etc): perfectul simplu, persoana intai singular; contraexemple? droaie, n-are rost sa scriu eu, mai bine dezbatem pe cazuri intalnite de cei nedumeriti.

$2sa am fost invatat la scoala de catre profa [...] de limba si literatura romana[...] verbele, care indiferent de conjugarea lor,

$2aca aveau forma infinitivului nu se scriau cu doi “i�

. Poate regulile Academiei Romane din acele timpuri impuneau asta. Asa am invatat si eu, de la profesoara mea si nu pot scapa de treaba asta desi, intre timp, am aflat cum se scrie de fapt.

M-ai bagat in ceata deasa, si imi exprim (in scris, si fara greseli de limba) neputinta - are minunata noastra limba vreun verb care sa se termine, la infinitiv, cu doi dintr-astia nesuferiti? si daca da, il putem afla si noi pe pacatosul acela de verb?

O pilda accesibila de "i" in plus (e drept ca nu-i la vreun verb; dar este foarte raspandita, si e si in textul tau - nu puteam rata, desi sunt constient ca poate e un typo):

$2ai sunt si alte gasti, cu numerosi membrii: adverbe, adjective,

Un membru - "membrul acela este verde".
Doi membri - "membrii (deci al doilea "i" este articol, si inca unul hotarat! ca si "l" din situatia singularului) echipei mele favorite".

$2a sa invat franceza trebuie sa invat intai romana. Credeam ca o stiu...

Ar trebui sa te bucuri ca de o superoferta neasteptata: doua la pret de una


* Nu ca m-as simti eu in masura sa-l apreciez temeinic, dar nu-mi place si basta; il consider o lichea (liichea, daca tot e de gre shit in scris) lustruita.

[KomandantuR]

Octa, sfatul meu e sa decizi "care" limba franceza vrei s-o inveti. Unde sa te plasezi. Pt ca daca vei vrea sa scrii romane, vei invata o limba, iar daca vei dori pt discutii, inteles emisiuni si interlocutori contemporani, si chiar scris (pe facebook de ex.) va trebui sa inveti o franceza un pic "diferita". Atat in scris cat si in vorbit.
Oricum, laudabila intentia ta si de toata stima. Chapeau bas!

[sanderoalex]

acu' vreo 13-14 ani am constatat ca germana invatata in scoala (11 ani) e putintel cam (mult) diferita de ce se vorbeste in zona Baden-Württemberg.mi-a trebuit cam o luna sa pot sa pricep ce vorbesc aia!de fapt si profa de germana din generala,care mi-a fost si diriga(apropos,am dat teza la lb. germana ) ne-a zis ca in facultate a fost in fosta DDR la "specializare" si la fel a avut ceva probleme de acomodare cu germana vorbita.nu stiu de franceza,ca n-am invatat decat din temele lui fiu'miu!dar daca franceza te intereseaza doar in scop de comunicare cu niscaiva frantuji,cred ca o sa te faci inteles si fara cunostinte aprofundate de gramatica.

[mihai79]

Octa, totul e o chestiune de motivatie. De par examplu, moi: invatat franceza serios pe timpul scolii generale (clasele 5-8) si cam atat. Au trecut 4 ani de liceu si inca 4 de facultate si inca 1 an de munca prin Bucuresti dupa care s-a ivit o oprtunitate de job in Praga - vorbitor de limba franceza, of course.
Da-i si pune mana pe exersat - dupa atatia ani cuvintele inca mai imi sunau cunoscut la auz si intelegeam destul de bine dar nimic nu iesea pe gura. Am reusit sa invat CV-ul si povestea vietii pentru a putea sustine un interviu si astfel, o luna mai tarziu am aterizat (la propriu) in Lyon, trimis sa invat contabilitate de la francezi (multumesc pe aceasta cale celor care, cu ani in urma, au hotarat sa copieze contabilitatea franceza cuvant cu cuvant si sa o foloseasca in Romania).
Patru luni mai tarziu eram aproape fluent. Un an mai tarziu visam in franceza. Doi ani mai tarziu, cand am schimbat job-ul si am inceput sa lucrez cu americani mi se spunea ca vorbesc engleza cu accent frantuzesc.

[Alen]

cu ceha cum stai ?

[Nic_Bv]

mluví s francouzským přízvukem, samozřejmě...

[ddexter]

cu accent frantuzesc, desigur

[silviupn69]

, ale s ÄŒeskou

[mihai79]

Haideti nu mai faceti misteaux
Cu ceha sunt in pom dar fiu-meu (2,5 ani) o rupe binishor asa ca planul meu e sa-l fac pe el purtator de cuvant si eu sa ma ocup mai departe de baut bere.

[Nic_Bv]

Planul tau e genial, dar pe fiul tau l-ai intrebat daca e de acord?
Apropo de bere, n-am nevoie de translator ca sa stiu ca "pivo" inseamna bere...

Deh... ale tineretii valuri... crosetam Budweiser pana nu mai puteam sa pronunt numele localitatii de pe eticheta...
Hai ca ma opresc, ca imi ploua-n gura...

[sanderoalex]

$2..si eu sa ma ocup mai departe de baut bere.

esti egoist!si mie imi place berea ceheasca,in special krusovice neagra!aia originala de 10°,nu posirca de la noi!
PS nici praghezele nu-s de lepadat!

[mihai79]

Suparat is Doamne suparat ca trebuie sa ma duc sa le umplu...din nou!

FiÅŸiere ataÅŸate