Am vazut prin Kaufland ceva in genul asta la parale mai putine (69.99 sau 79.99 ron); inca a fost o perioada cu ceva lichidari de stocuri cand au avut la 45 RON si pe urma la 30 RON (de 150 W) - mi-am cumparat si m-am jucat cu ele, si am avut placuta surpriza sa constat ca nu au un consum propriu semnificativ (adica: daca alimentez un bec de 220V/60W prin invertor, consumul din baterie este de cca 60W, nu 70-80-120, cum obisnuiau convertoarele artizanale, cu transformator cu tole), si ca functioneaza foarte bine protectia interna (la tensiune minima, ca aia e cea mai importanta in cazul care ne preocupa pe toti, si anume pornirea masinii) - daca stiu ca se opreste singur cand scade tensiunea, nu-mi mai fac probleme prea multe.
$1 scrie:$2NPUT : 100-240 V, 1.5A
OUTPUT : 19V, 4.74A
Este ok? Nu as vrea sa nu mai pot sa pornesc masina.
Ar trebui sa faci o masuratoare, sa vezi cat suge alimentatorul laptopului (si in gol, cand il bagi in priza fara sa fie conectat la laptop, dar si in sarcina maxima) - probabil ca 1.5 A haleste doar cand e alimentat la tensiunea minima acceptata. Inverorul despre care intrebi zice ca suporta doar
100W la iesire.
Pentru anticiparea descarcarii bateriei masinii, se poate folosi analogia urmatoare: doua becuri obisnuite (faza scurta sau lunga) consuma aproximativ
90-110 W - cat iti permiti sa stai cu farurile aprinse fara sa te temi ca n-o sa mai poti porni? tot pe-acolo iese si consumul laptopului din incarcator (19V x 4.74A =
90W)Oricum ar fi, un invertor nu prea ar trebui sa lipseasca din masina.
Pe de alta parte, e destul de neeconomic sa stai cu motorul pornit o ora (sau doua-trei, cat dureaza incarcarea) doar pentru a incarca laptopul - ideal ar fi sa corelezi drumurile (functionarea normala a motorului) cu incarcatul, ca altfel consumi si poluezi mult prea mult.
PS (pentru Daniel si alti eventuali electronisti):
Eu m-am mai gandit sa construiesc o protectie simpla: alimentez consumatorul energofag printr-un prelungitor de mufa de bricheta, care sa intercaleze pe (+) contactul unui releu obisnuit, care sa fie, la randul lui, comandat de un releut minuscul, care sesizeaza scaderea tensiunii si sa intrerupa alimentarea releului principal, deci implicit pe a consumatorului; tehnic, releul cel mic ar trebui sa mearga la o tensiune de 1-2V, si bobina lui sa fie inseriata cu o dioda zenner de 9-11V (valorile sunt doar estimate, rezultatul optim obtinandu-se din probe); un asemenea releu ori se cumpara, ori se modifica unul existent - un releu REED de 12 sau 24 volti (se gasesc in orice magazin de componente).
Cand scade tensiunea pe alimentare (si aici se includ, ca "ajutoare") caderile de tensiune de pe conexiuni, in special mufa de bricheta, releul mic nu mai are cu ce sa se excite (de aceea am zis de bobina alimentata doar cu un segment mititel din tensiunea de alimentare, ca sa sesizeze bine variatia), asa ca se relaxeaza, intrerupand alimentarea releului principal, care la randul lui intrerupe alimentarea consumatorului; consumul propriu al montajului de protectie ar trebui sa fie de vreun watt sau pe acolo, asa ca n-ar conta prea mult pe langa suta invertorului, iar daca mai punem si o piuitoare care sa atraga atentia asupra situatiei, ar putea sa iasa un lucrusor bun si de incredere.
Daca se mai arata cineva interesat, o sa postez rezultatele (detaliate) experimentului de care am de gand sa ma apuc.