Avem nevoie sa dezvoltam constiinta protectionismului?

[zaboss]

Nici eu nu zisei că le-au închis pe toate. Cristim l-a închis pe cel din Drumul Taberei, Angst pare că merge (e în P-ţa Moghioroş). Nu cred că e un model viabil.

[KomandantuR]

Daca ai inchis 10-15% din suprafata retelei nu mi se pare o tragedie. E criza, nimeni nu are bani sa aduca de acasa, esti economist stii si tu ca centrele de pierdere au o problema in aceasta perioada. A reactiona rapid nu e neaparat o slabiciune, poate e un atu!
Nu stii ce chirie aveau acolo, ce contract, ce rentabilitate/mp, ce perspective. Poate daca era amplasat pe celelalt colt facea venituri cu 30% mai mari pentru o chirie comparabila si nu-l mai inchideau (nu-l stiu ca nu stau in Dr. Taberei)...Comertul e foarte pervers, crede-ma.
Poate fi un model care sa le asigure un canal de distributie sigur dar necesita multe. Problema o vad doar in faptul ca romanii nu prea stau bine la capitolul lucru in echipa si asociere.

[zaboss]

Pentru un producător (mai mulţi producători), o reţea de magazine nu este un business bun. Implică cheltuieli foarte mari, logistică, iar profitul obţinut nu este totdeauna acoperitor, chiar dacă îl transformi în centru de profit independent. Mult mai avantajos este să-ţi dezvolţi o reţea de distribuţie iar cheltuielile respective să le direcţionezi către marketing. Magazin propriu merge pentru un producător mic, delicatese, care să producă doar cât vinde magazinul (cum e, de exemplu, nea Mircea Măcelaru). Pentru un producător mare, mai repede vinde la Carrefour sau Cora decât la reţeaua proprie.

[Nic_Bv]

Luca in Brasov, a fost o shmenozeala. Eu am gasit un ciob de sticla in mezelurile lor, mai stiu si altii care au fost dezamagiti de calitatea lor. In Brasov avem insa Sergiana (cei cu restaurantele, au mezeluri exceptionale).

@Claudiu: bun exemplu cu pensiunea de la Voronet, eu ma duc de revelion in Radauti. Insa daca tinem seama de faptul ca hotelul este 100% detinut de austrieci, sa dea naiba daca pricep pe cine mai protejez: pe investitorul austriac sau pe barmanul bucovinean?

[Darth-Claudiu]

@Nic
Calitatea e altceva (Luca de ex). Fiecare doarme dupa cum isi asterne...
Orice forma de protectie e mai buna decat deloc, atunci cand esti sarac . Poate investitorul ala austriac se bucura ca-i merge afacerea la noi si peste 3 ani vine cu inca 3 austrieci si fac o partie noua de schi...
@Zaboss
Crezi tu ca dezvoltarea unei distributii proprii e usoara si eficienta? Si in aia bagi multi bani, rotesti oamenii ca pe ciorapi si necesita multa energie. Poate da rezultate in cazul producatorilor a caror piata de desfacere e limitata geografic si bine definita. In cazul celor care tintesc la un teritoriu mai mare (pentru ca si-au facut prin Sapard de ex capacitati mari de productie, cat de cat eficiente), nu cred ca isi permit prea multe firme romanesti sa tina asa ceva (poate cativa din zona bauturilor dar la salam, lactate, biscuti, etc cred ca e foarte greu). Din punctul asta de vedere as zice ca e mai bine sa lucrezi cu un distribuitor serios (s-a triat serios si lumea distribuitorilor in ultimii 5 ani) pe care sa-l sustii cu un plan de marketing bine definit.
Pe de alta parte, daca as putea sa-mi desfac 20% din productie printr-un canal propriu, cred ca procentul deja suna altfel. Nu zice nimeni sa renunti la marile retele dar trebuie sa ai posibilitatea infima de a supravietui in cazul in care nu mai faci fata presiunii impuse de acestea.
Apropo, afara, in supermarketuri / hypermarketuri rar vezi la raionul de lactate (de ex) produse apartinand unor branduri locale, 90% din raion contine doar varietati ale marilor branduri internationale. La noi, procentul brandurilor locale e inca satisfacator.
Oricum, ma bucur ca ai realizat ca dezvoltarea unui canal propriu e costisitoare si poate apreciezi mai mult efortul depus de cei care si-au facut pana in prezent 10-15 pravalii proprii. Nu cred ca le-au facut de prosti. Cu siguranta daca la pravaliile alea ar trage 15-20 de asociati (din domenii diferite), ar merge mai bine si d-asta spun ca asocierea e cheia. Cred ca ar fi o discutie interesanta cu un director/patron destept pe tema asta, mai ales unul care are deja si canal propriu de distributie. Cu siguranta ar putea spune multe lucruri noi, necunoscute sau la care nu ne-am gandit, cu avantaje si dezavantaje. Profitul, foarte rar e indestulator si criza asta le arata multora ca pana si pierderea cat mai mica e o performanta .

[zaboss]

Când mă refeream la distribuţie nu mă refeream la o... firmă proprie de distribuţie, ci doar la un departament care să negocieze cu firmele de distribuţie independente şi, dacă profilul de activitate permite, o echipă de promovare a produselor.
Părerea mea este că o firmă trebuie să-şi externalizeze procesele care nu ţin direct de realizarea produsului şi de calitatea managementului. Sigur că externalizarea trebuie făcută după analize serioase şi după identificarea unor controale ferme fiindcă uneori se poate dovedi mai costisitoare. Un client al meu a păţit-o rău de tot - şi pot să mă laud că la auditul intern îl prevenisem că se poate întâmpla. Externalizase complet serviciile IT, dar nu avea nici un control asupra a ce făceau ăia, nici măcar asupra elementelor-cheie de business continuity. Ălora li s-a prăjit un server care ţinea baza de date a clientului, s-a dovedit că ăia nu aveau nici un backup recent şi aşa s-a pierdut o sumă cu 6 cifre în euro.
Principala problemă a unui program "buy romanian" este că sunt probleme majore de calitate şi eficacitate şi atunci este mai ieftin să imporţi. Atâta timp cât comparativ cu alte ţări media este de 4 angajaţi români/1 angajat nu prea ai cum să concurezi în zonele în care factorul uman este principalul cost. NU întâmplător Dacia începe să se orienteze pe automobile cu preţuri mai mari (Duster, Logan II), fiindcă şi salariile în România vor creşte şi de la un punct încolo producţia de Logan nu va mai renta, economic vorbind.

[toxicristi]

Produsele care intradevar au probleme de calitate ar trebui scoase din program. Dar asta nu cred ca poate sa constituie un argument impotriva programului, atata timp cat stim bine ca nici la noi nu ajunge crema productiei occidentale. Normal, nu poate fi vorba de o satisfacere in intregime a nevoilor cu produse romanesti.

Cred ca Dacia nu se orienteaza neaparat spre automobile cu preturi mai mari, ci doresc sa isi aplice reteta si pe alte segmente de piata, clasa compacta si clasa crossover-compact, pana acum fiind prezent doar in clasa mica. Nu cred ca va ajunge prea curand in liga celor grei Renault-Ford-Opel-Citroen-Peugeot-VW, ci se va mentine undeva sub acestia.

[zaboss]

Da, Dacia va rămâne în zona "low-cost", dar prin dezvoltarea de produse mai scumpe marja de profit creşte. De exemplu, Dusterul este de două ori mai scump decât Loganul, dar mă îndoiesc că are şi costuri duble. De asemenea, în România îşi dezvoltă şi activităţi cu valoare adăugată mai mare (noul centru de la Titu).

[Darth-Claudiu]

[Darth-Claudiu]

[Darth-Claudiu]

In ce branduri romanesti aveti voi incredere?

[toxicristi]

http://romaneste.europafm.ro/ o campanie in spiritul acestui topic

[Darth-Claudiu]

@Toxicristi
Nu ascult decat intamplator posturile mari de radio, eu sunt fidel (taliban ) celor al caror slogan e "inima ta bate rock" (chiar o sa le dau o idee in acest sens ca eu si ei emisiuni foarte bune, pe diverse teme).
Campania e binevenita, sub orice forma, pot si TVR-ul si Radio Romania sa faca ceva in acest sens.
De asemenea, cred ca e foarte important sa scoatem in fata exemplele pozitive, ca de rele ne-am saturat cu totii. E ok sa spui, cumpara produse din lapte de capra de la X pentru ca uite cum s-a zbatut cu familia lui de 20 de ani si nu si-a luat ML, umbla pe coclauri cu un Nissan Patrol din '90...

[mariusm]

[zaboss]

Cam greu să ne furăm singuri căciula, că Bechtel sunt americani. Şi nu ar fi deloc exclus ca fierul din Turcia să fie mai ieftin ca cel de la Câmpia Turzii fiindcă nu văd ce interes ar avea, altul decât profitul. Un client de-al meu aduce tablă din Slovacia mai ieftin decât găseşte în România, cu tot cu taxele de transport. Mai nou să gândeşte să apeleze tot la slovaci pentru pregătirea tablei fiindcă furnizorii din Rommânia dau chix. Şi nu e vorba de fisiune nucleară ci de frezat, sablat... Chestiii din astea care nu cer cine ştie ce pregătire.

[toxicristi]

De asta zic, firmele romanesti ar trebui sa castige mai multe dintre licitatiile lucrarilor mari (autostrazi, poduri mari, etc - cu toate ca la noi, sare imediat presa "vezi doamne ca X sau Y a castigat licitatia ca e prieten cu Z"), nu sa lucreze ca subcontractori pentru firmele din vest (pentru ca acestea isi permit astfel de manevre). Fierul din Turcia cica e mai scump decat cel de la romani.

[mariusm]

chiar ma voi interesa de preturile la fier ro/tr!

[zaboss]

În mod normal, nu văd de ce americanii ar prefera o ofertă dezavantajoasă economic. Principalul lor scop este profitul. Este posibil să fie un contract avantajos la nivel de grup, este bosibil ca turcii să respecte anumite specificaţii tehnice pe care românii nu au putut să le respecte (de exemplu, clientul meu importă din Slovacia fiindcă nici un producător român nu a fost capabil să livreze la dimensiunea cerută, iar dimensiunile standard ale producătorilor român însemnau pierderi de 30-40%). Ideea este că nu cred că este un exemplu bun pentru ideea topicului. Până la urmă, e treaba americanilor pe ce dau banii. Nici nu sunt de acord cu impunerea utilizării de resurse locale.
Iniţial, eram foarte hotărât pe ideea impunerii în caietele de licitaţie ca firmele participante să execute lucrările fără subcontractori, pentru a se evita situaţiile în care contractele sunt câştigate de firme "care vin cu laptopul" şi folosesc mâna de lucru locală. Până am cunoscut o astfel de firmă şi am văzut ce înseamnă un project management adevărat la o lucrare de anvergură. Pur şi simplu oamenii sunt dintr-o altă ligă şi nici una dintre firmele româneşti de construcţii nu sunt capabile de aşa ceva. Cei mai buni (dintre cei locali) învaţă şi, probabil, că după ce participă la câteva proiecte ca "mâna a doua" ar putea spera să încerce să meargă pe cont propriu. Dar când te gândeşti că principalele firme specializate pe infrastructură de la noi sunt bazate pe sprijin politic, îţi dai seama cam ce management există acolo şi ce ar fi dacă nu ar exista supravegherea străină.

[toxicristi]

Cam orice lucrare ce s-a facut pana acum in materie de infrastructura se putea face si de consortii de firme mari romanesti (prin implicarea firmelor mari de executie alaturi de firmele mari de proiectare). Nimeni nu a venit cu solutii tehnice revolutionare (cu atat mai putin americanii), despre care sa se poata spuna ca ii depaseasc pe inginerii romani. Dintre toate firmele care lucreaza acum in Romania, inclusiv cele romanesti, cea care s-a bazat si se bazeaza cel mai mult pe sprijin politic e ... Bechtel.

[zaboss]

E vorba de managementul de proiect, care este altceva, nu de competenţa tehnică sau de soluţii miracol.

[Darth-Claudiu]

[Darth-Claudiu]

Completare.
Sa nu rada nimeni de mine dar eu cred ca toate marile "cuceriri ale socialismului": Transfagarasanul, centrala nucleara, Canalu', Casa Poporului, metroul Bucuresti, etc la care as putea adauga usor si unele mari platforme industriale (Sidex, Arpechim, etc) au demonstrat ca ingineri valorosi avem si noi.
Trecand peste ceea ce era pe acele vremuri, boziile care s-au facut, organizarea pompieristica, etc.
Daca lucrurile alea s-au finalizat si au rezistat in timp inseamna ca niste oameni au gandit bine ce au gandit si executat.
In schimb, nu ma impac cu suspiciunea ca exista o mare incompetenta in cadrul celor care astazi sunt pusi sa gestioneze proiectele acestuia pentru ca a realiza un proiect mare nu e echivalent cu a comanda un chiosc de gradina la un nene tamplar, rolul clientului este esential pentru ca el ajuta sau incurca enorm rezultatul final.

[zaboss]

[Darth-Claudiu]

[zaboss]

[toxicristi]

Beneficiarul este obligat sa angajeze un consultant (cu experienta) pentru a urmari si a asigura conformitatea lucrarilor, calitatea materialelor, etc. In functie de specificul lucrarilor, in realitate, prezenta lui pe santier variaza. Mai nou, proiectantul si executantul vin impreuna, adica se depun oferte pe baza SF-ului si al caietului de sarcini, iar firmele castigatoare asigura atat proiectarea (detaliile tehnice de executie) cat si executia acestora. Consultantul poate fi si o firma din Romania, sunt firme mari cu experienta, de proiectare + consultanta. Cum se organizeaza executantul, e cam problema lui, atata timp cat se incadreaza in termenul si in costul stabilit.

[Darth-Claudiu]

@Zaboss
Hai sa redefinim problema ca mie imi scapa ceva.

Tu zici ca romanii nu pot sa faca project managementul. Eu zic ca pot (poate nu la toate proiectele, ca nu avem inca atatia specialisti pe partea de infrastructura si totusi sa nu uitam ca multi project manageri romani experimentati lucreaza si in alte zone: constructii civile, industriale, comerciale, etc).

Eu nu-s impotriva importului de project management pentru ca stiu ca in constructii, boziile se platesc scump si mai bine ii platesti cum trebuie pe cei care stiu cum se face treaba decat sa pierzi bani acumuland experienta (poate chiar inutila daca nu stii sa o utilizezi pe viitor).

Apoi, cand spun sa statul e slab, tintesc inclusiv la nivelul cel mai de sus, tintesc inclusiv la zona politicului, pentru ca acea zona, ar trebui sa ia deciziile necesare care sa ajute implementarea proiectelor (vezi detalii in topicul lui Toxicristi despre infrastructura, aici la "Discutii libere"), sa ofere un cadru mai eficient de implementare, sa simplifice unele aspecte si sa elimine unele bariere.
Se pot face aceste lucruri, inclusiv cu import de know-how dar numai sa se faca.

Dar totusi nu am inteles cum e posibil ca RTE-ul unei lucrari sa nu calce pe santier daca statul (clientul) si-a angajat un consultant (cu experienta)?

[zaboss]

[Darth-Claudiu]

@Zaboss
Ma scuzi, n-am inteles ideea . Detaliaza, te rog.

[zaboss]

Firmele mici şi chiar medii de construcţii nu au angajat un RTE sau CQ pe şantierele pe care le operează. De regulă, acesta este "închiriat" în baza unui contract de 1-2 ore/zi/lună whatever pentru a se asigura conformarea cu legea. Rareori se întâmplă să şi dea pe acolo, darămite să controleze efectiv.

Legătura cu topicul este că reprezintă un argument al modului în care firmele româneşti eludează controlul calităţii, respectarea procedurilor şi conformarea legislativă. La "case mai mari" situaţia nu este foarte diferită, decât prin prisma faptului că acolo există un RTE şi un CQ angajat, dar controlul se face, de obicei, la fel de superficial. Abia acolo unde apar firme de consultanţă sau project manageri rigoarea este păstrată aşa cum trebuie (fără ca asta să fie neapărat regula).

Dincolo de asta, firmele româneşti au nevoie să-şi consolideze un management performant independent de politică. Este de ajuns să te uiţi câte accidente de muncă avem ca să-ţi dai seama că există o problemă serioasă.