$1 scrie:$2educ ca iubirea e o porunca. Dar fiind asa, ea nu obliga, ea nu ingradeste, ci este alternativa, deci iti da libertatea sa o alegi sau nu. Din momentul cand o alegi, deci o practici, nu mai are cum sa fie dispozitie, constrangere
repet: dragoste cu sila (chiar si cand iti propui/impui tu sa iubesti ceva, nu neaparat ca te-ar obliga nu stiu cine; nu iese, nu functioneaza; cel mult sa te minti ca
daaaa, vai de mine, ce tare mai iubesc eu!)
nu se poate si basta! si repet si continuarea: mai bine am intelege si am invata ca
chiar avem ce iubi!
$1 scrie:$2Crestinul care alege existenta lui Dumnezeu
pai: ori e crestin, ori inca mai are de ales; ambele nu
$1 scrie:$2si din acest punct isi da seama ca iubirea lui Dumnezeu e practic iubirea fata de creatia lui : om, natura, animale
ei, vezi? ne apropiem; cam asta sugeram si eu, dar fara sa impun conexiunea dintre om (cel care ar putea
iubi si - de ce nu? -
crede), natura (dupa vorba ta: "creatie") si (un, vreun) Ziditor; pe mine nu ma deranjeaza cu tu (adica tu, arnos24, sau amicul Nic_Bv, sau orice om care stie ce e toleranta si acceptarea; chiar si categoria lui tanatos sau a altora, oricat de ingradita si intunecata le-ar fi judecata) spui ca toata creatia este consecinta unui act de vointa si de judecata (de la o fiinta care a judecat si a vrut si a facut, pentru ca a putut) - spune linistit, e treaba ta; m-ar deranja (intr-o oarecare masura, nu total) sa te apuci sa-ti fluturi superioritatea, ca tu stii tot ce trebuie stiut, tu crezi tot ce trebuie crezut, cei care judeca altfel (adica, sa ne intelegem: nu
altfel, ci cei care
judeca) sunt fiinte inferioare pe care nici macar n-are rost sa le mai compatimesti, ci ajunge sa le dispretuiesti - aia ar fi o atitudine prosteasca;
$1 scrie:$2ca ziceai ca esti non-crestin convins
pai ca da, ca ziceam
(pot sa si dezvolt: nu mi se pare neaparat necesar sa incerc sa cred in latura dumnezeiasca a lui Isus, sa cred in invierea aia necredibila, in minuni, in evangheliile selectate riguros, in mersul la biserica si in cotizarea - benevola sau impusa de stat, sau impusa de popi cand te prind la inghesuiala, sau cersita de aceeasi tagma bisericeasca; nu cred nici in rostul institutiei bisericesti, ba chiar cred ca este - biserica, fie ea crestina sau alta natie de institutie care pune ordine* in crezuri si credinte -
daunatoare, si pe plan spiritual, si pe planul jumulirii de multe piei de pe om; pentru mine, ca potential credincios (n-am zis
crestin, desi as fi putut), mi-ar fi suficient, din toata invatatura lui Isus, indemnul de pace, de iubire; ba chiar si pilda smereniei ar fi utila, dar nu promisiunea mantuirii si a fericirii vesnice (ce stupid suna, daca reusesti sa privesti din afara sistemului!), nu speranta interventiilor miraculoase care te scapa de concedieri, de imbolnaviri, de problemele scolare si de intarzierea ciclului; la fel de (daca ni se permite libertatea unei asemenea formulari) suficienta mi se pare (fara legatura cu vreo religie) nemarginirea, sau miracolul vietii, sau miracolul vietii interioare, ori miracolul devenirii - nu-mi trebuie un june evreu care schimba apa in vin si il invie pe Lazar si pe urma lasa vorba ca invie chiar el, si pe urma gata, a intemeiat o religie nou-nouta, alta decat cea a insusi intemeietorului (si in care religie se canta imnuri si psalmi despre poporul ales! adica romanul din balcani, bosimanul din africa, eschimosul, indianul si chinezul, toti cantam despre "poporul ales"! vai de steaua noastra, ce slugarnicie irationala mai e si asta?)
$1 scrie:$2Sustinea fara sa clipeasca ca doar ortodocsii (cu indulgenta crestinii) se pot mantui
n-ai mai vazut extremisti? fie ca e vorba de crezuri politice, rasiale, xenofobe, is la fel de incuiati; pentru acestia exista locuri de parcare speciale, ca doar si apartenenta la ceva care exclude pe ceilalti te face tot special, nu?
$1 scrie:$2and mi se pare ca Ivan povesteste despre Marele Inchizitor la care vine Hristos, dar Care este dat afara pe motiv ca strica randuiala, obisnuinta.
pai exact asta a si facut Biserica: a modelat credinta, a directionat invatatura si a manipulat masele - secole si milenii a facut asta; e drept ca nu s-a intors niciun Isus sa ceara socoteala si sa fie izgonit (sau poate ca l-au schingiuit si ars pe rug, discret - cine stie?), dar de confiscat au cam confiscat si exploatat tot ce era profitabil in aceasta religie.
(tulburatoare povestioara lui Ivan, dealtfel!)
$1 scrie:$2imaginea din Fratii Karamazov (nu o luati ca si cand as vrea sa ma dau eu nu stiu ce om citit)
da' poate-ar trebui sa ne fie si rusine ca am citit o carte?
$1 scrie:$2in cel mai rau caz Biblia este un cod impecabil al eticii si conduitei morale, ca de altfel si celelalte scrieri ce stau la baza marilor religii.
ma lasi? mie mi se pare ca e o colectie de scrieri vechi (adesea naive, belicoase, ofticoase, alte ori frumoase, alte ori numai banale si plicticoase extrem); ca sa nu mai zicem de "alte scrieri", ca n-are rost sa starnim pasiuni interconfesionale
si pe vremea comunistilor vorbele celui mai iubit fiu al poporului erau pline de intelepciune, erau indicatii nepretuite si alte asemenea (inca la rusi, care au stat mai multa vreme sub comunisti, indoctrinarea a prins mult mai bine, ca s-a intins peste mai multe generatii; cum sa nu fi dat roade o propaganda de doua mii de ani?)
$1 scrie:$2Am citit cateva din posturile lui tanatos cu search-ul si mi se pare putin deplasat sa-i faci pe toti de aici atei doar pentru ca au niste opinii...
cui ii pasa de asemenea personaje si ce importanta are cum anume ne-ar cataloga ele?
* in opinia mea, credinta este ceva la fel de intim ca iubirea (si sa exemplificam aici cu forma ei cea mai raspandita: iubirea dintre un barbat si o femeie, sau dintre un baiat si o fata**: nu e ceva ce vrei sa discuti si sa analizezi cu mama si cu tata si cu prietenii si cu toata parohia, ci este o bucurie interioara care-ti incalzeste inima si-ti lumineaza zilele si pe care nu simti nevoia s-o mai impartasesti - desi nu-ti vine nici s-o ascunzi! - detaliat cu nimeni decat cu persoana impricinata); de ce naiba sa facem atata caz de credinta, s-o afisam si sa defilam cu ea, de ce sa ne adunam impreuna ca niste oi proaste ca sa credem, neaparat, impreuna, ca si cum am paste iarba intr-o harnica turma? adica de ce sa te invete un popa gras si nesatul (nu ca ar fi toti grasi si lacomi si nesuferiti!) cum sa crezi, de ce sa-ti puna el o vorba buna la sefu'? mersi, daca Dumnezeu asta e atata de potent incat a facut o lume atat de incredibil de diversa, cred ca are destula vlaga si timp ca sa aiba o legatura cu oricare si oricati dintre noi, nu trebuie centralizat si intermediat nimic de profesionistii domeniului (iar daca nu, nu! nici nu mai conteaza)
** nu ca as exclude iubirea dintre doua persoane de acelasi sex; numai ca exemplul firesc si elocvent este acesta (un barbat si o femeie, oameni in toata firea care stiu sa iubeasca si sa daruiasca cu toata fiinta; sau un "baiat si o fata" care-s la varsta stangaciei si a imbujorarii si a puritatii)
PS - postul asta ar putea fi interpretet ca o ofensa, si nu m-ar deranja deloc sa se intample asta