Astazi,la mine in familie este doliu.
Porceluşa de Guineea cu care sotia mea este la avatar,a decedat dupa numai 5,5 ani cu toate ca a fost ingrijita ca un al doilea copil.Am plans cu totii si nici nu am fost in stare sa mai merg la munca si nici fiul meu la liceu,pentru mine a reprezentat fiica mea.
Seara cand intram in casa si eram foarte obosit sau ma simteam rau din cauza starii de sanatate,fiul meu imi iesea cu ea inainte si pe moment uitam de toate necazurile.
Sotia mea o iubea atat de mult incat o purta dupa noi cu lighenusul ei,prin toata casa si seara o lua in camera.
Nu mai are rost sa mentionez ca iarna umbla prin zapada prin tot orasul ca sa.i gaseasca cateva fire de iarba sau ii punea grau la incoltit deoarece chiar daca zilnic ii cumpara salata,morcov,castravete,mei si bastonase de lucerna cu vitamine,daca nu avea 2/3 fire de iarba,indiferent de care,parca nu manca.
Nu vom mai lua niciodata un animal de companie de niciun fel,deoarece la momentul oportun,despartirea e groaznica.
Porcusorii de Guineea nu traiesc decat in conditii extreme,max. 7 ani si mor din cauza la inimioara,care le sta intr.un moment dat,fara suferinta anterioara fara nimic.
O vom purta vesnic in suflet si speram ca acolo sus sa se bucure din plin de verdeata,placerea ei.
