de DanielT » 29 Mar 2012, 16:29
CUVÂNTUL "WHISKEY" PROVINE DIN GAELLIC-UL "UISGE", DEVENIT "USKY",
VARIANTÃ ABREVIATÃ DE LA "UISGE BEATHA", CARE ÎNSEAMNÃ "APA
VIETII", MAI BINE CUNOSCUTÃ DIN LATINESCUL "AQUA VITAE". WHISKEY-UL,
CA MULTE ALTE TIPURI DE ALCOOL, A FOST INITIAL FOLOSIT ÎN SCOPURI
MEDICALE, ATÂT PENTRU UZ INTERN CÂT SI EXTERN. CREDINTA CUM CÃ AR
PRELUNGI VIATA ERA DESTUL DE COMUNÃ. LEGENDA NE POVESTESTE CÃ
SFÂNTUL PATRICK ESTE CEL CARE A INTRODUS PROCEDEUL DISTILÃRII ÎN
IRLANDA IN SECOLUL AL V-LEA, PRECUM SI TOATE SECRETELE TRIBURILOR DE
SCOTI CARE AU SOSIT ÎN KINTYRE ÎN ACELASI SECOL, CUNOSTINTE CARE
AR FI PROVENIT DIN SPANIA SI ITALIA.
Istoric vorbind, tehnicile de distilare au fost aduse în Irlanda si
Scotia undeva între 1100 si 1300 de cãtre cãlugãrii care au
cãlãtorit în Europa continentalã, unde se distila mai mult parfumul
decât alcoolul, considerat benefic în tratamentul împotriva pojarului
sau colicilor. Un vechi proverb irlandez spune: "Ce nu poate vindeca
whiskey-ul nu are leac". Si în ziua de azi un irlandez ar prescrie cu
usurintã un pahar de licoare fiartã în caz de vreo rãcealã.
Cum vinul nu se obþinea usor în aceste zone, se distila berea de orz
într-un lichior care a devenit whiskey-ul. Productia de bãuturi
spirtoase a fost limitatã la farmacii ºi mãnãstiri pânã în
secolul al XV-lea. În Analele din Clonmacnoise (1405) gãsim prima
referintã la aceastã bãuturã, în contextul mortii unei cãpetenii
care a consumat-o excesiv în ziua de Crãciun. În Scotia, prima
dovadã a existenþei productiei de whiskey provine dintr-un fragment
din "Exchequer Rolls" (1494), care mentioneazã un transport de malt
cãlugãrului John Cor, din ordinul regelui, pentru a-l folosi la
fabricarea de aqua vitae. Din 1500 avem prima carte care trateazã
problema distilãrii ("Liber de arte distillandi"), în care Hieronymus
Brunschwygk expune virtutile alcoolului în calitate de doctorie bunã
la toate.
Se pare cã James al IV-lea al Scotiei (1488-1513) avea o preferintã
aparte pentru whiskey si în 1506 orasul Dundee a procurat o mare
cantitate de alcool de la breasla bãrbierilor, care atunci detinea
monopolul asupra productiei. Între 1536 si 1541 rgele Henric al
VIII-lea al Angliei dizolvã mãnãstirile, trimitându-i pe cãlugãri
printre laici. Productia de whiskey se mutã astfel în gospodãriile
private. Procesul de distilare era încã la început, saturatia se
realiza rapid ceea ce conferea un gust brutal comparativ cu ce avem azi.
Nici în timpul Renasterii licoarea nu era mai diluatã sau mai puþin
periculoasã. Odatã cu fericitele accidente în care cineva a
îndrãznit sã bea dintr-un butoi vechi de câtiva ani, whiskey-ul a
evoluat într-o bãuturã mult mai finã. Detinând dreptul de a
distila whiskey-ul încã din 1608, Old Bushmills Distillery de pe
coasta de nord a Irlandei se pare cã ar fi cea mai veche distilerie a a
acestei licori.
O licoare apreciatã, dupã cum se întrevede din unele documente
precum cel semnat de Robert Swinhurst în secolul al XVII-lea: "Bãut cu
moderatie încetineste vârsta, întãreste tineretea, ajutã
digestia, eliminã melancolia, linisteste inima, calmeazã mintea,
învioreazã spiritul…"Proprietarul care primeste de la rege dreptul
de fabricatie, pe nume Sir Thomas Philips, detinea pãmânturi
întinse în plantatiile din Ulster si le foloseste pentru a pune la
punct o industrie de succes în comitatul Antrim si în orãselul
Coleraine. Odatã cu Actul de Uniune din 1707 dintre Anglia si Scotia
taxele cresc dramatic. Dupã implementarea taxei pe malt din 1725
foarte multe distilerii au fost fie închise, fie fortate sã lucreze
clandestin. Sticlele erau ascunse pânã si în sicrie. Producãtorii
încep sã lucreze noaptea, când întunericul ascundea fumul care se
ridica din distilator. Din acest motiv bãutura capãtã denumirea de
"moonshine" (strãlucirea lunii). Chiar si în Coleraine au loc 242 de
procese în secolul al XIX-lea împotriva producãtorilor aflati în
ilegalitate. si irlandezii, si scoþienii erau oricum foarte atasati
de ideea de "home-made", de unde si fenomenul foarte rãspândit al
productiei ilegale din epocã, în ciuda încercãrilor repetate de a
regulariza comercializarea.
Distilarea este legalizatã abia în 1823, eficientizându-se odatã cu
inovatiile tehnologice introduse de Robert Stein si Aeneas Coffey. În
1880, când brandy-ul frantuzesc merge pe panta declinului ca urmare a
infestãrii strugurilor cu phylloxera, whiskey-ul devine principala
licoare de pe piatã. Whiskey-ul a fost întrebuintat ca monedã în
timpul revolutiei americane. În 1794 fermierii scotieni si irlandezi
care au emigrat în zona Pennsylvaniei s-au revoltat împotriva unei
taxe federale impusã bãuturii de cãtre Alexander Hamilton. Rebeliunea
whiskey-ului a fost reprimatã cu succes datoritã militiilor aflate
sub comanda lui George Washington, acelasi George Washington care
decisese mai înainte sã-si investeascã propriile economii în
construcþia unei distilerii. Combinatã cu iminenta revolutie
industrialã, pornirea unei adevãrate industrii nationale a
whiskey-ului se situeazã în mod simbolic în 1802, an în care
nou-alesul presedinte a abolit Thomas Jefferson toate taxele pentru
whisky, începând cu anii 40 ai secolului optsprezece, bourbonul a
fost recunoscut si comercializat ca un tip caracteristic de whiskey
american, produs în Kentucky, Tennessee, Indiana, Illinois, Ohio,
Missouri, Pennsylvania, Carolina de Nord si Georgia.
În timpul prohibiþiei din State importanþa îi creste cu atât mai
mult cu cât guvernul federal permite ca acesta sã fie vândut pe bazã
de prescripþie medicalã. Datoritã acestui fapt lantul de farmacii
Walgreen si-a mãrit numãrul de magazine de la 20 la 400. Atunci
si-au fãcut apariþia asa-zisii bootleggers, care se ocupau cu
vânzarea whiskey-ului de contrabandã soldaþilor nordisti si
sudisti, pe care îl ascundeau în jambierele (leggers) de la cizme
(boots). Statele Unite au fost înecate în alcool ilegal, din care o
mare parte de o calitate dubioasã. Abia dupã rãzboi productia s-a
întors la normalitate.
Desi la început bãutura nu era consideratã decât un fel de bere
distilatã, whiskey-ul a evoluat într-o bãuturã complexã pe baza mai
multor tipuri de decoct de malt, mai multor combinatii de grâne
fermentate care oferã fiecãrei mãrci un gust distinct. Însã in
ciuda diferentelor, sã zicem, dintre un Bourbon american si un blended
scotian, mai importantã este calitatea apei, cerealelor si drojdiei
alese pentru preparare.
FOCUS TOURNIER 2002 TDDI -90CP