Sistemul bancar din RO

[KomandantuR]

[modedit]: Discutia a plecat de aici: viewtopic.php?f=17&t=51399&start=190#p1058716

$2i inca una de bine: Volksbank a pierdut primul proces colectiv. Comisioanele bancare pică unul câte unul
http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/volksbank-a-pierdut-primul-proces-colectiv-comisioanele-bancare-pica-unul-cate-unul-163279.html

Adi, stiu ca-mi voi pune multi in cap, dar...
Pana la urma e un contract intre doua parti. Care se presupune ca l-au citit si au fost de acord cu TOT ce este stipulat in el. Fiecare client, in momentul aprobarii acelui credit, a vazut-o ca pe o reusita si s-a bucurat. In principiu, fiecare a stiut (sau ar fi trebuit sa stie) la ce se inhama. Apoi legea asta, care produce efecte si retroactiv, dupa parerea mea nu e in regula. Da tu, legiuitor, o lege care produce efecte de la data intrarii ei in vigoare. Spune-mi ca de azi fumatul e interzis, si de azi imi asum riscul nerespectarii ei si suport consecintele. Dar nu-mi spune ca cine a fumat din 2000 incoace e pasibil de pedeapsa!!! Bancile puteau pune comision si daca purtai 45 la pantof, nu stiu, daca ai fost de acord cu conditiile puse LA DATA SEMNARII CONTRACTULUI, sa fii sanatos!

PS Pentru cei ce nu ma cunosc, nu lucrez la banca.

[Nic_Bv]

Nu stiu cati iti vei pune in cap KomandantuR, eu unul sunt in galeria ta.
Nu sunt specialist in drept, intreb si eu, poate imi raspunde cineva care se pricepe: nu se creeaza un precedent periculos?
Un contract incheiat intre doua persoane fizice/juridice cu discernamant, poate fi schimbat in instanta?

Adica eu inchei contract cu Georgica, ii dau spre folosinta sase cai frumosi iar el imi plateste lunar 100 eur + 20 eur pentru nutret.

Peste doi ani, poate Georgica sa ma dea in judecata si sa obtina sa-i dau inapoi banii platiti pentru nutret, chiar daca suma respectiva era trecuta in contractul SEMNAT de Georgica? Ori e ceva ce mie imi scapa, ori dreptul comercial a devenit un fel de revista glossy.

[adicristea]

Din punctul meu de vedere, problema "era" doua:

- banca nu iti oferea contractul DINAINTE si nici nu-ti spunea de existenta acestui comision; vedeai contractul la semnat si gata;
- sunt enorm de multe comisioane in bancile romanesti si ce e SI mai rau e ca nu poti sa renunti la Volksbank, sa zicem, ca sa mergi la alta care nu are comisioane; pentru ca TOATE au; poate se mai potolesc putin;

Sunt de acord ca o lege sa nu se aplice retroactiv, dar aceasta nu e o lege.

@Nic - diferenta este ca tu l-ai informat pe Georgica dinainte de a semna contractul despre cei 20 euro pe nutret. Plus ca pentru cei 20 de euro tu oferi UN PRODUS. Asemanarea ar fi fost daca in momentul semnarii contractului, tu ai fi adaugat o taxa de 5 euro pentru ca "exista riscul sa moara caii cand sunt la Georgica". Si ii spui "comision de risc".
Alta diferenta e ca Georgica, atunci cand ar fi vazut ca ii mai ceri 5 eur, s-ar fi dus la altul care nu i-ar fi cerut acel comision de risc. In cazul bancilor nu ai unde sa te duci pentru ca toate au diverse comisioane pentru a nu-si asuma NICI MACAR UN RISC!

[KomandantuR]

OK, nu te duci nicaieri atunci! Incerci peste hotare! Nu se poate, nu te tine nimeni legat cu forta pe pamant romanesc.

$2..vedeai contractul la semnat si gata...

Deci il vedeai inainte de a pune semnatura pe el? Sau suntem 20 mil de primari?

$2..sunt enorm de multe comisioane in bancile romanesti...

So? Mie mi se pare logic, daca sunt in stare sa platesc enspe mii de comisioane+dobanda+rata, semnez. Nu, stau in "banca" mea. Nimeni nu a fortat pe nimeni. A fost un acord incheiat intre 2 parti hotarate, decise si in cunostinta de cauza.

[Nic_Bv]

$2@Nic - diferenta este ca tu l-ai informat pe Georgica dinainte de a semna contractul despre cei 20 euro pe nutret.

Pai la fel a facut si banca.

$2semanarea ar fi fost daca in momentul semnarii contractului, tu ai fi adaugat o taxa de 5 euro pentru ca "exista riscul sa moara caii cand sunt la Georgica". Si ii spui "comision de risc".

Ai dreptate, exemplul tau este mult mai inspirat. Dar ramane ideea asumarii angajamentului semnat, ca vorba lui KomandantuR, nu suntem toti primari...

$2lta diferenta e ca Georgica, atunci cand ar fi vazut ca ii mai ceri 5 eur, s-ar fi dus la altul care nu i-ar fi cerut acel comision de risc. In cazul bancilor nu ai unde sa te duci pentru ca toate au diverse comisioane pentru a nu-si asuma NICI MACAR UN RISC!

De ce si-ar asuma riscuri, cand consumatorul mioritic, manat de lacomie patologica, e dispus sa riste orice numa' sa fie mai tare ca vecinu'?

Vorba lui KomandantuR "pentru cei care nu ma cunosc" si eu am credit la banca si platesc de-mi sar capacele, stiind de la momentul semnarii ca asa se va intampla. Uneori, cand se impute treaba, ma duc la alta banca si fac refinantare. Asa mi se pare logic si corect.

[adicristea]

@KomandantuR:
Nu e atat de usor sa lucrezi in afara (legal).

Iar la semnatura, cand ai un contract de muuulte pagini, ce faci, il citesti pe tot? Cine te asteapta 30 de minute sa citesti un contract? Tu de cate ori ai citit integral contractele pe care le-ai semnat? Nu este mai normal sa iti fie pus la dispozitie o copie cu cateva zile inainte pentru a te documenta?

Iar referitor la "sunt in stare sa platesc enspe mii de comisioane+dobanda+rata, semnez" nu sunt de aceeasi parere. Parerea mea e ca ar trebui sa fie ca afara, daca tot ne place occidentul: banca isi plaseaza toate comisioanele in DOBANZI, astfel ca tu vei avea de plata o rata + o dobanda, aceasta din urma fiind diferita de la banca la banca. Vei sti exact cat ai de plata la o simpla consultare a site-ului bancii. In RO exista comisioane pentru te miri ce. In mod normal, statul ar trebui sa se ocupa de acesta problema si sa interzica aceste comisioane sau ele sa fie IN CLAR pe toate documentele in care sunt specificate imprumuturile. Iar daca statul nu se ocupa, pai zic sa ne ocupam noi.

Poate gresesc...

[KomandantuR]

Care e diferenta intre a ma duce ca societate, IMM, etc, la banca sa fac un imprumut, si eu, Georgica Pagubitu', sa ma duc la aceeasi banca si sa fac un imprumut?
In primul caz imi gasesc cele 30 min sa citesc contractul INTEGRAL, semnez si nu ma constitui parte civila in nu stiu ce proces, ca mi se pare mie ca sunt prea multe comisioane. Si prea mari, eventual, chiar daca ele au fost stipulate in contract.
In al doilea caz, fac invers.
Why?

[adicristea]

$2

$2lta diferenta e ca Georgica, atunci cand ar fi vazut ca ii mai ceri 5 eur, s-ar fi dus la altul care nu i-ar fi cerut acel comision de risc. In cazul bancilor nu ai unde sa te duci pentru ca toate au diverse comisioane pentru a nu-si asuma NICI MACAR UN RISC!

De ce si-ar asuma riscuri, cand consumatorul mioritic, manat de lacomie patologica, e dispus sa riste orice numa' sa fie mai tare ca vecinu'?

Nu sunt toti asa, unii vor sa isi cumpere lucruri pentru ei, nu pentru a se da mari. Si oricum, nu mi se pare corect ca numai eu sa imi asum riscuri, iar banca nu. Amandoi traim in aceeasi economie de piata. La fel cum nu mi se pare corect ca in cazul in care am o suma de 500.000 RON in banca, sa zicem, si banca da faliment, eu pierd banii. Dar daca am un credit, DOAR acesta este transferat la alta banca, iar eu continuu sa prestez luna de luna, insa cu o gaura de 5 miliarde.

$2orba lui KomandantuR "pentru cei care nu ma cunosc" si eu am credit la banca si platesc de-mi sar capacele, stiind de la momentul semnarii ca asa se va intampla. Uneori, cand se impute treaba, ma duc la alta banca si fac refinantare. Asa mi se pare logic si corect.

Si asta ti se pare normal? Sau acum mergem pe principiul "pai uite ce greu am dus-o eu, ia sa o duci si tu la fel"? Mie mi s-ar parea normal sa stii exact cat platesti inca de la inceput. Nu neaparat cuantumul, cat procentul. Apropos, ca sunt curios, tu ai citit tot contractul cand ai semnat, adica nu ai avut surprize de nici un fel de comision dubios?

[temir]

$2ana la urma e un contract intre doua parti. Care se presupune ca l-au citit si au fost de acord cu TOT ce este stipulat in el. Fiecare client, in momentul aprobarii acelui credit, a vazut-o ca pe o reusita si s-a bucurat. In principiu, fiecare a stiut (sau ar fi trebuit sa stie) la ce se inhama.

La ce zici tu putem opune ce scrie acolo:

$2e asemenea, în funcţie de tipul de contract, clienţii care au avut dobândă fixă , modificată ulterior de bancă printr-o clauză declarată acum abuzivă, vor rămâne cu această dobândă şi vor primi înapoi diferenţa de bani plătită în plus

Iar contractele cu bancile, departe de a fi un succes si o bucurie a ambelor parti, sunt, adesea, fie niste capcane (formularea plina de ambiguitati, care lasa loc de interpretare si de abuz, dar intotdeauna in favoarea bancii, ori scrisul maruntel, ori trimiterile cu steluta - toate aceste tertipuri menite sa ascunda si sa insele), fie niste solutii acceptate ca ultima sansa, nu ca alternativa.

Bancile (ca mai toate companiile care au venit sa adune cascaval gras) n-au practicat, in acesti 22 de ani, politici transparente si cinstite, ci s-au luat la intrecere in a introduce nenumarate comisioane, care mai de care mai hilare - daca aminitim doar:
- "comisionul de analiza a dosarului"
- "comisionul de administrare a contului"
- "comisionul de risc"
Ce se vrea sa intelegem (sa mi se ierte inexactitatea poreclei cametei)? ca banca, oricare ar fi ea, pastreaza o dobanda mica (mica pe naiba, ca nicio banca n-a avut dobanda prea miloasa) dar (asta nu mai trebuie inteles) pe care o sporeste pe blat, prin aceste multe comisioane.

Sa fiu iertat, dar dupa proasta mintea mea, simplific povestea la atata:
(1) dobanda pe care o platesc la un imprumut oarecare trebuie sa acopere absolut tot: cheltuielile bancii (care are nevoie de niste resurse ca sa poata functiona, limpede si de inteles - sedii, salarii, echipamente etc) si profitul bancii (pe care il imparte cum stie ea: impozitul catre stat, investitii, premii pentru salariatii bancii etc), si pentru mine reprezinta "pretul" banilor cu care im acopar o nevoie sau o investitie;
(2) dobanda care mi se plateste mie, ca om care iti tine banii intr-o banca) este pretul pe care mi-l plateste banca pentru ca se foloseste de banii pe care i-am depus eu.

In cazul unei economii de tranzitie se mai ia in calcul inflatia si efectele ei, dar pe asta ma obraznicesc sa o exclud (pentru ca numai cetateanul ii suporta consecintele, niciodata statul sau bancile).


Iar reclamele mincinoase, contractele cu clauze scrie intr-o maniera care sa le faca mai greu de citit si de inteles nu-s altceva decat inselatorie (mai ales ca functionarii bancii sunt instruiti sa prezinte doar avantajele, si sa ascunda cat pot de mult din costuri si clauze - si o fac cu zel!) - intr-o buna zi or sa se reglementeze si aceste aspecte.

La fel (daca tot am inceput) este si situatia platilor pe card a salariilor (aproape orice necajit isi ia leafa - oricat de mica ar fi ea! pe card - si nu ca ar fi cerut el asta) cine suporta costurile si cine trage foloasele?

Iar daca n-am fost in stare sa demonstrez mare lucru, hai sa mai observam ceva: din relatia bancii cu clientii, cine are, realmente, de castigat? sau poate ca n-avem de unde sa stim? pai sa ne uitam la banci (puzderie de sedii lucioase, nenumarate spatii inchiriate in toate zonele oraselor - i-a mai potolit criza, e drept) si la cetateni (nivel de trai tot mai scazut, rate impovaratoare, case si masini pe care banca le scoate la mezat). Banca prospera, cetateanul se duce in jos.

(n-am facut apologia inconstientilor care s-au repezit la credite peste puterile lor, desi poate ca ar trebui sa-i apere si pe ei cineva - macar pentru ca au fost pacaliti ca-si pot permite acele credite)




Gresesc? Se prea poate (n-am cunostinte din categoria asta, am doar o oarecare experienta acumulata, si mai am si niste observatii - traiesc in tara asta!), dar macar nu trag foloase din asta.

(cu titlu de PS: am incepus sa scriu raspunsul asta acu' vreo ora si jumatate, si s-a mai postat - o sa vad mai incolo, daca o sa am si timp, daca e cazul sa revin/reiau - deocamdata sa ma iertati daca raspunsul meu se suprapune peste ce s-a mai spus deja)

[KomandantuR]

Adi, si banca isi asuma riscuri cand iti da banii aia. Vezi valoarea banilor in timp. Apoi mai e o chestie. Deseori iti impune sa faci o asigurare de viata. Platesti o suma modica as putea spune. Apoi treci "dincolo" (am avut caz in familie). La revedere bani. Tot un risc al bancii e si asta.
Si ca sa-ti raspund la intrebarea de mai sus, INTOTDEAUNA in momentul semnarii contractului m-am trezit cu un comision sau ceva de care nu stiam. Dar exista acolo, negru pe alb INAINTE de a-mi pune semnatura pe el. Pai ori suntem debitori, ori nu mai suntem...

[Nic_Bv]

@adicristea:Evident ca nu sunt toti la fel, eu ma refeream la "grosul" celor ce-si fac credite. Eu, probabil tu si altii ca noi, au facut credit din necesitate si in limitele bunului simt, ca grad de indatorare. Dar majoritatea celor ce au credite au luat sume mai mari decat pot plati.

Da, mi se pare normal. Nu am dus-o greu, niciodata rata la banca nu a reprezentat mai mult de 25% din venituri. Dar uneori rata se marea foarte mult din cauza cursului valutar sau a fluctuatiilor dobanzii. Lucruri pe care le stiam de cand am semnat, la fel cum am fost foarte atent cand am semnat la comisionul de rambursare anticipata.

Mi s-ar parea corect sa apara o lege prin care consumatorul sa aiba dreptul sa primeasca o copie a contractului cu 24 ore inainte sa-l semneze. Dar nu mi se pare corect ca acel contract, odata semnat, sa poata fi modificat in justitie.

[KomandantuR]

@ temir

De acord cu ce spui, numai ca mi se par argumente de "coracon". Si niciodata nu vor fi introduse intr-un contract. Cine crede asta, se pacaleste singur.

[Officer]

La contractele de credit trebuie mare atentia la DAE. Aceasta reprezinta practic costul creditului iar banca este obligata sa o mentioneze in clar la incheierea oricarui contract de imprumut. Ea este compusa din dobanda + toate comisioanele percepute de banca indiferent daca sunt scrise marunt, cu steluta, ascunse prin anexe, samd. La dobanda, in functie de modul ei de calcul trebuie iar mare antentie la transparenta cu care o calculeaza banca.

[adicristea]

$2i ca sa-ti raspund la intrebarea de mai sus, INTOTDEAUNA in momentul semnarii contractului m-am trezit cu un comision sau ceva de care nu stiam. Dar exista acolo, negru pe alb INAINTE de a-mi pune semnatura pe el. Pai ori suntem debitori, ori nu mai suntem...

Eh, uite de asta mi se pare bun procesul castigat cu Volksbank, ca de acum inainte bancile sa se gandeasca de 2, 3, 10 ori inainte de a mai plasa un comision inainte de semnarea unui contract.

In plus, tu ai ales sa iti asumi riscul si sa semnezi, asta pentru ca aveai nevoie de acel imprumut. Dar ziceai mai devreme ca "nu-ti convine, nu semnezi". Dupa cum vezi, nu prea merge asa, nu te duci la banca pentru un imprumut precum mergi la piata, adica in fiecare saptamana. De obicei, se fac niste calcule inainte, se consulta oferte, se pierde timp. Si cand ma hotarasc la o oferta, imi legalizez documente, fac copii ale actelor, iau liber de la serviciu sa ma duc sa semnez, vine banca si PAC!, baga un comision d-asta (ca mi-a amintit temir, ala cu administrarea de cont mi se pare un monument de badaranie, dupa ce ca tin banii in banca ta, dupa ce ca iti platesc dobanzi, tu vii si imi iei comision ca imi tii banii in banca, incredibil!). Si atunci eu ce sa fac? Daca semnez, sunt de acord cu perversitatea lor. Daca nu semnez am pierdut zile, saptamani sau poate chiar luni intregi pentru nimic. Uite cu asta nu o sa fiu de acord si salut, inca o data, demersul celor care au intentat proces bancii Volskbank.

[temir]

$2umai ca mi se par argumente de "coracon"

Bun, sa ne concentram atunci doar pe felul in care este intocmit contractul: toate cluazele contractului sa fie prezentate in acelasi loc si in acelasi mod cu avantajele - sa se elimine orice ascunzis si orice tentativa de ingreunare a identificarii viitoarelor obligatii - este destul de cinstit?

Pana la urma, un contract nu are nicio valabilitate daca nu este inteles si acceptat in toate detaliile de amble parti (nu stiu care este pozitia justitiei romanesti fata de acest aspect) - daca il convingi pe fraier ca semneaza o tranzactie cinstita si de fapt el se angajeaza sa-ti dea toata leafa pe toata viata lui, si inca si camasa de pe el pentru un blid de linte, nu se cheama decat ca l-ai imbrobodit, l-ai prostit, l-ai fraierit. Si asta nu poate sa fie cinstit, dupa cum nici nu poti sa impiedici sa contracteze imprumuturi pe cetateanul care n-are cunostinte despre afacerile si tertipurile bancilor (dupa cum nu poti sa-l impiedici nici sa voteze); daca profiti de nestiinta/necunoasterea/naivitatea lui, se cheama tot ca-l inseli.

Officer: da, transparenta este cuvantul care ar trebui sa caracterizeze orice contract; daca aceasta lipseste, n-ar mai trebui decat sa se constate nulitatea contractului.

[maraV]

Acum vreo doi ani am vazut o parte din interviu luat directorului de la Erste pe Europa Centrala parca ,si cand a fost intrebat : Ce risc isi asuma banca vizavii de client si de banii lui ,respectivul nu a stiut ce sa raspunda!! si interviul nu a fost facut in Romania,deci @KomandantuR vezi CE RISCURI ENORME isi asuma banca

[adicristea]

Bancile, in RO, trebuie doar sa aiba grija CUI imprumuta, adica sa fie o persoana care are loc de munca stabil si o adresa la care pot fi gasit, eventual ceva bunuri pe langa (casa, masina etc). Pentru ca daca se intampla ceva si nu mai poate omul plati, statul are grija sa il urmareasca pe rau platnic si sa ii ia tot ce are, fara ca acesta sa mai poata face ceva (nevasta-mea are o prietena de are o problema din asta si cum ii intra salariul pe card, jap!, banca ii suge tot; a trebuit sa recurga la un artificiu cu plasarea unei sume din salariu pe ALT card, asta ca sa poata trai).

[Officer]

adicristea prietena sotiei ar trebui sa dea banca in judecata pentru ca legea nu permite poprirea salariilor decat in proportie de 1/3 sau 1/4, nu mai tin minte exact (parca in codul civil, legea generala se mentioneaza 1/3 si in codul muncii, legea speciala - 1/4). In orice caz, este interzisa poprirea salariului in procent de 100% pentru ca legiuitorul nu vrea ca executatul silit sa moara de foame doar pentru ca datoreaza niste bani.

[adicristea]

Uite o sa ii zic. Mi-am amintit ca nu banca ii ia banii, ci o firma de recuperari credite.

[klaus74]

Din punctul meu de vedere, marea problema cu vechile credite era data de faptul ca in contract exista o prevedere care spunea ca dobanzile si comisioanele se puteau modifica datorita evolutiei pietei bancare. Era o chestie extrem de ambigua, nu era practic nicaieri precizat ce inseamna asta si care este algoritmul de calcul. De vreo 2 ani s-a introdus sistemul prin care sunt obligati sa ofere credite ori cu dobanda fixa, ori cu o marja fixa a bancii + un indice (euribor, robor etc) cat de cat transparent.

[Mihai L]

Parerea mea este ca e OK ca un contract semnat de ambele parti sa fie respectat, insa unele banci au impus comisioane suplimentare sau chiar au schimbat contractul unilateral.
Aici era nevoie de interventia justitiei. Pe de alta parte le-as fi impus ca la furnizorii de alte servicii: cand vor sa modifice unilateral contractul clientul sa aiba dreptul sa denunte contractul (sau macar sa-l renegocieze)

[verga_Cip]

$2 daca profiti de nestiinta/necunoasterea/naivitatea lui, se cheama tot ca-l inseli.

Sigur, dar asta nu se poate dovedi. Nici de o parte, nici de cealalta )



(continuare)

$2
Bancile (ca mai toate companiile care au venit sa adune cascaval gras) n-au practicat, in acesti 22 de ani, politici transparente si cinstite, ci s-au luat la intrecere in a introduce nenumarate comisioane, care mai de care mai hilare - daca aminitim doar:
- "comisionul de analiza a dosarului"
- "comisionul de administrare a contului"
- "comisionul de risc"
Ce se vrea sa intelegem (sa mi se ierte inexactitatea poreclei cametei)? ca banca, oricare ar fi ea, pastreaza o dobanda mica (mica pe naiba, ca nicio banca n-a avut dobanda prea miloasa) dar (asta nu mai trebuie inteles) pe care o sporeste pe blat, prin aceste multe comisioane.

Sa fiu iertat, dar dupa proasta mintea mea, simplific povestea la atata:
(1) dobanda pe care o platesc la un imprumut oarecare trebuie sa acopere absolut tot: cheltuielile bancii (care are nevoie de niste resurse ca sa poata functiona, limpede si de inteles - sedii, salarii, echipamente etc) si profitul bancii (pe care il imparte cum stie ea: impozitul catre stat, investitii, premii pentru salariatii bancii etc), si pentru mine reprezinta "pretul" banilor cu care im acopar o nevoie sau o investitie;
(2) dobanda care mi se plateste mie, ca om care iti tine banii intr-o banca) este pretul pe care mi-l plateste banca pentru ca se foloseste de banii pe care i-am depus eu.

Lucrurile par simple la prima vedere, insa se complica atunci cand le studiezi in detaliu. Ce ai exemplificat tu acolo cu acele comisioane e minciuna fata de altele si mai tari:
comision de trecere la restanta. deci...dupa ce ca ramai restant si ca iti mai percepe si dobanda penalizatoare imi mai iei un comision? pt ce?
comisionul de analiza al dosarului e oarecum logic. acolo e o mana de oameni (cel putin 2) care tin evidenta hartiilor, intocmesc alte hartii, fac diverse note si calcule si intr-un final da sau nu cu virgula )
comisionul de administrare al contului mi se pare si mie o prostie...nu comentez.
comisionul de risc ar fi trebuit sa fie unul care sa exprime riscul pe care si-l asuma banca pentru neplata sumelor de catre debitor. ceea ce e naspa e ca acest risc nu este comensurabil..e vag. s-a ajuns sa plateasca toata lumea acest comision. apoi a fost introdus cel de risc valutar...care din punctul meu de vedere este justificat!

Cat priveste DOBANDA, lucrurile nu stau chiar asa simplu, iarasi. In ROMANIA s-a ajuns foarte usor la o batalie asupra celui ce are cea mai mica dobanda si romanul de rand a fost atras intr-o capcana numita dobanda mica, comisioane mari. lumea (bancara) a inteles foarte repede ca un comision se incaseaza si face venituri imediat, pe cand dobanda o incasezi la termen. Legislatia a permis asta, iar noi romanii (inclusiv subsemnatul) am picat in plasa lor

Practic insa BNR "impune" de foarte multi ani o politica de apropiere a dobanzilor la dobanda de referinta, lucru penalizat prin controalele care le fac. ideea e ca asemenea "impuneri" nu se finalizeaza cu o motoda de coercitie, ci doar "te scrie intr-un caiet" (ceva de genul). Iar bancile au spus: Si ce daca? Bulina neagra? Pai... eu castig 1 miliard. Fac ceva pe bulina ta ...

Intr-un final, dobanda platita versus dobanda primita sunt lucruri care tin de piata! Atunci cand politica monetara o permite, iar piata este favorabila apar dobanzi mai mari sau mai mici. Insa nu aveti impresia ca sistemul bancar nu se aseamana asa un pic cu cel legat de producerea si distributia carburantilor Adica la un moment dat bancile nu mai coboara/urca dobanzile sub/peste cele ale celorlalte banci si intervine o asa-zisa "intelegere tacita". E un fel de ..ma duc la piata si 10 vand rosii cu 8 lei. Pai..las si eu tot 8 lei...ca daca ala vinde cu 8, de ce sa cobor eu la 7, ca pierd banii!

... na..ar mai fi de spus..

[Mihai L]

$2..comisionul de analiza al dosarului e oarecum logic. acolo e o mana de oameni (cel putin 2) care tin evidenta hartiilor, intocmesc alte hartii, fac diverse note si calcule si intr-un final da sau nu cu virgula )
...

Bine zis 'oarecum'. Pana la urma vorbim de calculul lor daca esti sau nu solvabil pentru ei, ei evita astfel un risc. Eu as face altfel: OK, acum sunt solvabil si ma vreti de client? Platiti comision de acceptare.
(hai sa zicem ca as intelege rostul acestui comision daca nu ti-ar cere si pe tata si pe mama si ar avea in schimb detectivi care sa le aduca dovezi)

[verga_Cip]

Multe dintre ele sunt exagerate. Este clar ca telul este unul: banul. Si atat timp cat dobanda vine mai greu, comisionul intra imediat in buzunar ..

PS: stii cum e cu taxa de acceptare? Banca inca crede ca noi, clientii avem nevoie de ea, cand de fapt este invers!

[temir]

verga_Cip, nu cunosc chiar in detaliu si pe numele lor nenumaratele metode de a se introduce mana in buzunarele clientilor, stiu doar ca ele exista la fel cum exista dorinta de a insela (prin ascunderea detaliilor care costa mult) - este imoral si este grav; oricum am incerca sa reformulam, concluzia este una singura: banca nu face decat sa paseze clientuluiui toate riscurile (reale sau pur imaginare), pastrandu-si doar avantajele - chiar si acest unic aspect ar fi suficient pentru precizarea pozitiilor.

Iar despre dobanda? reformulez: numesc "dobanda" (s-o consideram "destul de mare") suma de bani pe care banca o primeste de la clienti impreuna cu suma imprumutata; tot "dobanda" numesc si suma (pe care o consideram "destul de mica") pe care banca o plateste celor care, pastrandu-si economiile in respectiva banca, permit acesteia sa existe si sa functioneze; daca scadem pe "destul de mica" din "destul de mare" reies banii pe care banca, in urma unei activitati cinstite si transparente, i-ar castiga si ar fi - realmente - un mijloc de ridicare a nivelului de trai - sper ca m-am facut inteles asupra termenilor cu care incerc sa simplific activitatea bancara (asa cum o pricepe nepriceputa mintea mea).

Si mai repet si hibele pe care le-am identificat: banca este lacoma (vrea sa castige exagerat de mult), banca este necinstita (face tot posibilul sa-si amageasca, sa-si dezinformeze clientii, obtinand de pe urma acestora foloase despre care ei au fost impiedicati - in mod deliberat - sa se informeze), banca isi protejeaza in totalitate interesele (in detrimentul clientilor, care sunt OBLIGATI sa-si asume toate riscurile si sa suporte in intregime si cheltuielile, si eventualele pagube).

Daca nu ma credeti, haideti sa numaram (dincolo de aprecieri urechiste, ca doar nu avem acces la informatii suficiente si exacte) sediile luxoase ale bancilor, si sa comparam cu numarul clientilor care si-au pierdut case si masini - poate ca asa devine limpede si concludent.

Banca nu este un partener onest, banca este doar un camatar cu ceafa groasa.

$2Banca inca crede ca noi, clientii avem nevoie de ea, cand de fapt este invers!

O definitie (urechista) a pragmatismului: nu-i adevarat ce-i adevarat pentru toata lumea, ci e adevarat doar ceea ce-mi foloseste mie.


Deci e bun cum "crede" banca, e bun cum "crede" benzinarul, e bun cum "crede" politicianul.


Fapt divers: pe diverse chitante de bancomat sau bonuri de casa citesc o reclamuta la un card de credit pe care mi-l poate pune la dispozitie banca prin care imi incasez salariul - pare bun si atragator (desi m-am mai fript cu asa ceva, si chiar de la aceeasi de la aceeasi banca, cu ani in urma) si merg sa ma interesez despre detalii (in special costuri) si aflu ca, pe langa acele costuri nu-chiar-mici pe care trebuia sa le suport, vor si buletinul nevestei - "dar la ce Doamne - iarta-ma va trebuie datele muierii mele? N-are si n-a avut niciodata treaba cu banca asta, iar eu nu cred ca am nevoie de garant, din moment ce-mi pastoriti toata leafa tot voi! - Aa, nu de garant, dar asa se face acuma - daca esti insurat, vii cu buletinul nevestii, notam CNP, facem copie sa avem si noi!"


Si fireste ca m-am lipsit fluierand; voi ati mai auzit asa ceva?

[KomandantuR]

Si mie mi se pare aberant sa-mi ceara buletinul si sa ii faca o copie atunci cand ma duc sa platesc o factura/rata. Are vreo importanta cine depune banii?!?! Daca ii scoteam, intelegeam, dar asa... Ca sa nu mai spun ca acum ceva timp, unele banci refuzau incasarea banilor daca nu erai tu titularul trecut pe factura!!!

[Mihai L]

Refuzau incasarea sau percepeau comision daca nu erai titularul...
@temir: "sa comparam cu numarul clientilor care si-au pierdut case si masini" - n-as merge pana acolo, sunt multe alte cauze care au dus la asta, inclusiv clientul care nu si-a facut calculul serios al puterii de cumparare, al venitului (pe de alta parte si bancilor le-a convenit un nivel mare de imprumut al clientului, pana a mai intervenit BNR)

[verga_Cip]

Banca a profitat si de naivitate romanilor. Este un flagel (eu asa l-as numi) care ne directioneaza catre un punct, pe o perioada scurta, dar din care se profita maxim. Intai au fost blugii din Turcia (anii 90-92), ceva mai tarziu masinile aduse din Ungaria (Dacii), apoi din Germania si am ajuns si la credite.
Deci...nu as arunca chiar toata vina pe banci, si clientii au vina lor. Interventiile BNR aveau un scop precis, insa romanul se uita in buzunar si spunea: da-l ma in ma-sa pe ala, ca nu stie ce vorbeste. Si cumparam televizor cu durata de viata de 5-7 ani cu un credit pe 10 ani, analog masina de spalat, frigider (aici e durata mai lunga, dar nu sare de 10 ani), etc. Teapa am luat-o si eu si vorba aia, ar trebui sa fiu un pic cunoscator )
Ce spui tu acum cu riscurile, eh ... s-a schimbat de anul asta. Desi la nivel de "suprafata" acest lucru nu se vede, in interior nu mai e leopardul ... sistemul se va dovedi ca fiind unul bun abia peste vreo 2 ani, asta fiind primul in care se aplica si e unul de "tranzitie".

PS: sa stii in sistemul bancar nu e vorba doar de 1 banca (nu ai zis tu asta, dau eu acum un exemplu), ci de toate bancile. Se vede doar la cele MARI, pentru ca acolo profiturile sunt si ele tot mari si puterea de "manipulare" la fel de mare (vezi BCR, BRD .. etc)

[TOTALSENDER]

Intreb si eu, poate nu e nici locul si nu e nici momentul potrivit (asa ca-mi cer scuze anticipat daca deranjez), dar totusi :

- am vazut ieri la TV o stire despre unii care aveau niste cititoare de carduri (imi scapa numele), de dimeniuni foarte mici (incapeau in palma) prin care indivizii cu pricina treceau cardurile si "citeau" toate informatiile, apoi le clonau...etc - ziceau astia ca i-au fraierit pe cativa la greu....

- ce nu am inteles eu : in felul acesta au acces si la codul pin?

[Smiley]

in principiu nu, codul pin nu se obtine asa usor